Fiecare sfârșit de an e
altfel. Poate de neoprit... poate că așa îl simt azi... Și-n calea mea,
amintiri, întâmplări fără număr îmi recompun clipele de bucurie, la hotarele
altei vârste, cu sufletul în continuă împărtășire, de fiecare dată, printre
poezii, când ne ascultăm inimile, împreună, să ne vindecăm, să ne reinventăm cu
încredere și speranța de mai bine, cu
aceleași trăiri profunde, cu măsură, discreție și seninătate, cucerind, pas cu
pas, din secretele artei poetice, adâncind, șlefuind filigranic cuvântul
purificator, dragostea pentru artă.
Fie ca Noul An să curgă
într-un sens bun, cu iubire și
împlinire sufletească, întru răbdare, înțelepciune și cinstire, să ne regăsim
dăruind poezie unui șir nesfârșit de cititori, să ne trăim în armonie fiecare
vers, să ne dăm mâna într-un zâmbet divin, acolo unde răzbat ecouri de o
robustețe spirituală cu rădăcini adânci în liniștea sublimă a ARTEI
CONVERSAȚIEI – cea care și-a păstrat în toate împrejurările demnitatea, slujind
arta, în mijlocul tinerilor, oferind un exemplu de tărie morală, de tinerețe
creatoare, doamna ILEANA VULPESCU, într-un entuziasm generos, spre mai bine.
La mulți ani, peieteni!
La mulți ani, ARTA
CONVERSAȚIEI XXl!